Influenceri de altadata

Din cele cinci cărți pescuite după criteriul lizibilității, una e „Franny și Zooey” de J.D. Salinger. Parcă m-am întors în anii studenției cu disputele literare până după miezul nopții. Pe atunci era în vogă „De veghe în lanul de secara”.

Ce m-a surprins cel mai mult e faptul că și eu, ca și Franny, eroina povestirii, am fost influențată de acea putin cunoscută carte, „Călătoria unui pelerin”, care chiar te face să capeti o concepție cu totul nouă despre rostul lucrurilor.

Am căutat informații și despre autor. Foarte puține, dar e evident, că Franny, cum și Zooey, fratele ei îl reprezintă pe autor.

1 decembrie

Demult nu l-am mai deschis. Nu-i mai pot vedea. Astăzi l-am pornit pentru paradă. Am urmărit pe cea din București, apoi din Alba Iulia. Frumos. Dar îmi venea să plâng, că toată această forță militară nu e in stare să ne apere de haita din tribune, de acești prădători și vânzători de țară.
La Alba Iulia difuzau „Doamne ocroteste-i pe români”. Eu mă rugam în sinea mea ” Doamne, satură -i odată pe acești hapsâni”.
Fără pic de rușine stau cocoțați in tribune, îmbuibați cu salarii, pensii speciale, apartamente de serviciu, mașini de lux și cu toate beneficiile, ca să voteze niște legi antiumane, că așa li se cere de la cei care i-au selectat riguros pentru a candida la guvernare. Mereu avem de ales intre rău și rău. Aproape toți care au candidat cu altfel de aspirații , au ajuns la inchisoare.
Dacă acești minunați apărători ai țării, pe care i-am admirat astăzi la paradă ar înțelege, că țara suntem noi, atunci celor din tribune le-ar fi frică să-și bată joc de părinții, bunicii, nevestele și frații lor.
Dacă…

8 MARTIE

Îmi plăcea din copilărie cifra opt. Nu știam că semnifică infinitul, dar mă fascina faptul, că ieșeau de sub peniță de fiecare dată cu caracter diferit. Se conturau în diverse ipostaze : puțin inclinată, cocheta, veselă sau serioasa, alteori aroganta, dar de fiecare dată elegantă, căci contrar regulei gramaticale, era o ea, nu un el. In ciorne le completam cu ochi, mâini, aripi, sau cu ce-mi mai dădea prin cap pe „optele” mele. De opt martie le înzestram cu flori, căci era ziua mamelor, fetelor și a învățătoarei.

La multi ani cu această misterioasă dată din calendar, care e dedicată femeilor 🙂

Istoria Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa de la Sfântul Munte Athos,nefăcută de mână omenească

Patericul Athonit

Icoana Maicii DomnuluiProdromiţa(adicăÎnaintemergătoarea) este oicoană făcătoare de minuni„nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românescSfântul Ioan BotezătorulProdromude la Sfântul Muntele Athos, supranumitGrădina Maicii Domnului. Este cea mai importantă icoană a comunității românești de la Muntele Athos, pentru că sunt puține icoanenefăcute de mână omeneascăîn toată lumea ortodoxă.

Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale SchituluiProdromude la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte. În plus, ei cereau condiții stricte pentru cel care se va angaja la executarea lucrării, precum curăția trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării. Cu ajutorul lui…

Vezi articolul original 586 de cuvinte mai mult

16.07.22

Când muzele tac, pătrundem în arta războiului.

Captivantă lectura.

„Cunoaște-ți inamicul și cunoaște-te pe tine însuți! într-o sută de bătălii nu te vei expune niciunei primejdii.
Când nu-ți cunoști inamicul, dar te cunoști pe tine însuți, șansele tale de victorie sau de înfrângere sunt egale. Daca nu-ți cunoști nici inamicul și nici pe tine însuți, fii sigur că te vei afla in primejdie.
Li Ch’uan „Astfel de oameni se numesc nebuni criminali. La ce se pot aștepta ei, decât la înfrângere”.
Sun Tzu „Arta războiului”

03.07.2022

„…Ca să știm când era nevoie de aer proaspăt pe submarin, existau aparate speciale. Înainte însă, nu erau aparate, și marinarii luau la bord o cușcă cu iepurași albi. Când atmosfera devenea toxica, iepurașii mureau și marinarii știau, că mai aveau de trăit cinci- șase ore.”
„Atmosfera în care trăiește societatea contemporană: a devenit irespirabilă pentru om. Birocrația, armata, guvernul, organizația de stat, administrația, toate funcționează astfel, încât omul e sufocat. Societatea actuală e bună pentru mașini și pentru sclavii tehnici : e creata de ei și pentru ei. Oamenii se asfixiază și nu-și dau seama! Ei cred că totul este normal, ca mai înainte. Sunt ca marinarii de pe submarin, care rezista și lucrează încă șase ore după moartea iepurașilor albi! Dar eu știu, că totul s-a terminat…”.
C.Virgil Gheorghescu, „Ora 25”

numeologie

Ghinion cu vladimirii ăștia. Începând cu ilici. Aveti grija, când dați nume copiilor. Stăpânește lumea, cum se traduce acest nume, poate fi și de bine și de rău. Daca as fi numerolog, as dezvolta o teorie, bazata pe aceasta coincidenta. Poate coincidenta. Daca nu e jocul cuiva, care se distrează, urmărind lupta ambițiilor și orgoliilor personale, desfășurată pe scara largă. Să nu scoatem din poveste și prorocul, care întâmplător poartă același nume, și care a prezis evenimentele mai clar decât Nostradamus. E vai de steaua noastră, daca se vor adeveri…

Insomnie

În copilărie periodic mă înnebunea infinitul. Nimic altceva nu avea sens, daca el exista, dar eu nu puteam să aflu nimic despre dânsul.

Apoi am intrat intr-o vâltoare infinită, din care fiecare pescuiește ce i se pare mai de valoare.M-am pricopsit și eu cu o grămadă de chestii.

Acum, când toate s-au oprit, stau și mă gândesc, la ce-mi folosesc?

Infinitul iar nu mă lăsa să dorm.