Insomnie

În copilărie periodic mă înnebunea infinitul. Nimic altceva nu avea sens, daca el exista, dar eu nu puteam să aflu nimic despre dânsul.

Apoi am intrat intr-o vâltoare infinită, din care fiecare pescuiește ce i se pare mai de valoare.M-am pricopsit și eu cu o grămadă de chestii.

Acum, când toate s-au oprit, stau și mă gândesc, la ce-mi folosesc?

Infinitul iar nu mă lăsa să dorm.