In fata mea, la o mica distanta, merg doi tineri si vorbesc italieneste intre dansii. Se opresc, ma asteapta sa ma apropii si in engleza ma intreaba unde e „Carul cu bere”. Ma bucur ca am inteles ce vor, caci eu engleza o inteleg doar cand vorbesc neenglezii. Cu cat mai stalcit vorbesc, cu atat mai bine inteleg. Fericita, ca pot si eu sa-mi etalez minimul obligatoriu care mi se cerea candva la serviciu le explic sa traverseze podul peste river, putin dreapta, un pic stanga si esti la carul cu bere.
Ei multumesc, ne zambim amabil, ne uram cate o amabilitate din ghidul turistic de limba engleza si ne continuam drumul. Ei in fata, eu putin mai in spate.
Unuia ii suna telefonul, apoi langa dansii se opreste un taxi, ies doua domnisoare a caror italiana o inteleg perfect. Le-au spus italienilor, ca trebuie atraversato la strada, caci carul cu bere e chiar aici in stanga. Si imediat imi dau si eu seama ca peste river e hanul berarilor. Carul e langa biserica Stavropoleos, in spatele Muzeului de istorie, dar langa Sf. Spiridon vechi e Hanul. Ma simt jenata, caci tocmai se oprisera la trcerea de pietoni si italienii sa-u uitat la mine mirati. Din pacate nu mi-au ajuns cuvinte englezesti sa le explic confuzia mea, le-am mai zambit prosteste odata si ne-am despartit.
De astea patesc mereu, daca ma descurc cu ceva mai complicat, neaparat gasesc o pietricica sa ma impiedic pe loc drept.
Kiusimus's Blog 