Mesajul MS Regelui Mihai pentru protestatari

Proiect Romania

12190845_1022630037769166_3404949726047195676_n

„Când am întors țara de partea Aliaților, pentru salvarea existenței Statului român, aveam 22 de ani. Aceeași vârstă o aveau și cei care se adunau, exact acum 70 de ani, la 8 noiembrie  1945, în Piața Palatului Regal, pentru a-și apăra libertatea. Aceeași vârstă o au și cei care au ieșit în stradă, în aceste zile.

Un lucru pe care l-am învățat în tinerețe a fost că prietenii te pot dezamăgi mai multe decât dușmanii. Alt lucru învățat atunci a fost că în momentele cruciale rămâi singur.

Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un “mâine”. Țara își redobândește, cu fiecare generație, privilegiul de a continua să existe.

A avea legi bune este un lucru însemnat. A-i face pe oameni să le respecte este încă mai valoros. Dar fundamental este ca oamenii să creadă…

Vezi articol original 171 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Biserici si spitale. De ce nu?

Mica rockerita  a venit cu idei noi de la proteste. Eu nu m-am dus. Am auzit ca aruncau unii cu pietre in biserici. Cum eu nu as tolera asa ceva, ma voi lua cu pustii la harta. Nu-i  voi putea opri sau  convinge, voi fi doar o retrograda pentru dansii, care au alte autoritati, dintr-ai lor. Cum cred ei. Ca eu cred ca li se impun aceste curente in arta cu josu-n sus si toate pe dos. Iata si rocherita mea, care a facut sase ani pian, acum , ca sa fie in trend, sa dea bine in ochii colegilor, sta si invata trupele de rocheri, ca sa nu se faca de rusine. Ea, care de mica s-a impartasit in fiecare duminica, si in fiecare duminica o mare parte din enoriasi stateau in afara bisericii de inghesuiala- iata vine si-mi spune ca sunt prea multe biserici.  Are doar 15 . Usor de influentat. Imi spune despre toate ce-am tot citit zilele astea, despre toate pietrele ce s-au aruncat in biserica.

-Bine, fato. Socoate si tu, suntem 16 milioane de ortodoxi in Romania, aproximativ, din cate tin eu minte si 18000 de biserici. De ce ti se pare ca e prea mult?

– Apoi,nu. Doar ca sunt prea putine spitale.

-Ar  fi trebuit Stefan cel Mare pe langa patruzeci de biserici sa ne faca si tot atatea spitale? Si ceilalti domnitori la fel? Au mai facut ei si cate un spital, dar nu asa multe. Ca era lumea mai sanatoasa pe atunci. Si mai e ceva,  daca sunt putine, de ce anii trecuti au inchis vreo suta din ele. Ca doar nu biserica le-a inchis. Dar in cele ramase –nu are cine lucra. Medicii pleaca din tara cu miile. Noi ce vina avem? Caci si noi suntem biserica, facem parte din ea.

-Dar preotii de ce se plimba in masini de lux?

-Al nostru are masina de lux, ca eu nu sriam?

– Nu de al nostru e vorba.

-Eu prefer sa nu generalizam.  Stii ca biserica noastra patroneaza un azil de batrani, cum si multe alte biserici. Dar stii si tu ca din doisprezece apostoli, unul l-a tradat pe Iisus. Acelasi lucru e si in zilele noastre. Nimic nu s-a schimbat. Al doisprezecelea  – e tradator, are masina de lux, e arogant, nu boteaza si nu inmormanteaza fara bani nici pe cei saraci. Noua ne-ar fi pacat sa-i vorbim de rau pe toti , atat timp cat am avut parte de preoti deosebit de buni. Nu te mai lua si tu dupa cei ce hulesc  tot ce are mai sfant acest popor. Ca  o fac intentionat. Nu-i doare pe dansii de spitale. E aceasi mana, ce le-a inchis, dar au simtit momentul sa manipuleze opinia publica.

-Dar catedrala neamului, de ce nu s-ar face mai bine un spital pe banii acetia?

-Poate ai dreptate, nu stiu. Ar trebui sa-i intrebe pe crestini ce vor mai mult, catedrala sau spital. Caci iti dai bine seama,  catedrala nu lui Dumnezeu ii trebuieste, ci oamenilor. Dumnezeu vrea in primul rand sa ne construim biserica in inimile noastre. Pote fi si spital.

Eu am vazut de departe constructia, nu mi s-a parut mai mare decat alte catedrale, chiar si fata de cea din Tallinn, unde erau doar vreo treisprezece procente de ortodocsi si care mereu era plina de oameni duminica si de sarbatori era neancapatoare.

In toti acesti noua ani decand ma aflu in Romania, aveam impresia ca ma aflu intr-o mlastina care te imobilizeaza, iti ia toate puterile vitale, te zbati numai pentru a supravietui. Doar acum, cand au iesit acesti copii in strada, parca a inceput sa se dezlege misterul. Am sperante. Doamne ajuta.