Lună: decembrie 2015
Matusa,motanul si parada militara
O amintire amuzanta
1 Decembrie
sâmbătă, noiembrie 29th, 2008
De cateva zile fanfarele militare, urmate de toate categoriile de forte ale Armatei Romane fac antrenamente pentru parada . De la Valcea cu SAGETA ALBASTRA vine matusa Neti. Nepotul i-a zis, ca fara ea nu incepe parada.
Tanti Neti e patriarha(sau matriarha) familiei. Dupa moartea parintilor si socrilor mei, ea a devenit mama si bunica noastra.
Matusa e o doamna de moda veche. Vara, fie caldura si +50 poarta ciorapi si pantofi cu toc, palarii cu voal, niciodata nu-si permite sa aleaga comoditatea in defavoarea elegantei.
Anul trecut a venit special pentru Parada Militara .Este o mare patriota si pentru armata pastreaza un sentiment deosebit, deoarece primul ei sot si dragoste a fost militar , a murit tanar. In razboi s-a pierdut si fratele ei mai mare.
Era imbracata intr-un mantou cu guler si caciula din vulpe argintie, manusi asortate cu pantofii si poseta.
Am scos si noi de prin garderob tot ce aveam mai incomod din imbracaminte, sarcofagele, cum le numeste sotul meu, ca sa ne asortam si noi cu matusa.
Mici si mari, eram gata cu totii sa mergem la parada.
Eram gata sa iesim, dar matusa nu-si gasea caciula . Am inceput sa cautam . Intai mai lejer, fara efort, pe urma ne-am incadrat cu totii. Nu era nicaieri.
Am apelat si la cei mici. Ei, cu bucurie, toti trei ,s-au bagat pe sub paturi si prin dulapuri. N-au gasit-o nici ei.
Suspiciunile au cazut pana la urma pe mezina noastra, care e la varsta cea mai potrivita pentru sotii . I-am spus, ca nu vom merge nicaieri, daca nu vom gasi caciula. Atunci si-a adus aminte, ca- l vazuse pe Digi, motanul nostru, cu o bucatica de blana , care semana cu gulerul matusei.
Am tabarit cu totii in casuta motanului.
Digi e motan respectabil, cu pasaport si spatiu locativ separat (in debara).
A fost prins in flagrant.Chiar atunci reusise sa mai smulga o bucatica din caciula mototolita.
Sotul si ginerele, porniti pe glume, ii propuneau matusei diferite variante de palarii. Cu totii pufneau de ris, doar eu intelegeam tot dramatismul situatiei. Vazand-o pe matusa cu lacrimi in ochi, am luat repede un ac si am inceput s-o incurajez pe tanti, ca sunt eu asa o mesterita, cum lumea n-a mai vazut si ca o voi repara, ca o voi face mai buna decat noua.
Am potrivit cu chiu cu vai bucatelele de blana la loc, leam agatat cumva de caciula. Arata jalnic, am mai perieat-o , i-am mai suflat cu totii in blana. I-am aranjat-o pe cap si am iesit insfarsit.
Muzica fanfarelor si-a facut repede efectul. Matusa si-a uitat supararea, a uitat de caciula, s-a emotionat.
-Bravo soldati, bravo marinari !
-Traiasca Armata Romana!
In jurul nostru au inceput sa se adune reporteri si televiziuni.
Toata ziua caciula devastata de motan a tot aparut la televizor.
Dupa o tzuica mare, am auzit cum matusa il probozea pe Digi.
-Nu ti-e rusine tie , domnul Digi? Sa ma vada pe mine o tara intreaga cu caciula rupta!
Acest mic incident , cu matusa, motanul si caciula, a intrat in istoria familiei noastre, asociat cu marea sarbatoare a Romaniei, cu Parada Militara si cu acel an ferict, cand eram o familie mare si sarbatoream toti impreuna acest eveniment.
Tags: Amintiri din copilarie, Romania si romanii, sarbatori, sarbatori
Posted in Diverse | 3 Comments »
Kiusimus's Blog 