Dilema

Am intalnit o fiinta umana superioara, probabil cea prevestita de Nietzsche, eliberata de morala de sclav crestin. Supraomul e insetat. Eu, una de rand, cu frica, rusine si dragoste cat incape(recunosc, ca nu prea multa) fata de tatal ceresc si semeni, cu drag i-as oferi apa din acea fantana, din care beau eu, dar ma tem de o reactie imprevizibila. Oare ce beau surhommii?