Eu si Televizorul

El se amuza de romani, ca nu stiu in cinstea carui eveniment a fost stabilita ziua Armatei Romane.

Eu: Tu cu ce ai contribuit ca sa le aduci aminte de aceasta zi? Daca le-ai aratat cate sapte seriale pe zi despre sultani si sultane, despre vitejii lor , atunci intreaba-i despre glorioasa istorie a turcilor.

S-a furat vreo televiziune?

Sambata adormisem imbracata, cu febra si cu televizorul deschis. Nu stiu pe la ce ora m-am  trezit si nu stiu precis daca nu am visat o stire: niste politisti  chemati la un furt de lemne au impuscat mortal hotul, un tanar in varsta de douazecisiceva de ani. Tanarul a venit la furat crengi cazute din copaci  nu singur. Era insotit de inca doi infractori, doi nepoti ai sai, de vreo 9 sau zece ani.  Acestia netinand cont de somatiile politistilor si padurarilor (nu se preciza cati anume, doar ca erau mai multi, cum nu se preciza cum anume nu  au tinut cont de somatii, poate nu lasau crengile furate din maini).

Tocmai asteptam azi sa aflu detalii, dar cat am butonat,n-am mai vazut  nici la un post stirea. Daca ar fi batut vreun vant prin judetul Mures si creanga i-ar fi cazut respectivului hot de lemne in cap, sunt sigura ca ar fi aratat stirea din ora in ora pe toate canalele trei-patru zile la rand, cu tot cu inmormantare si slujba de parastas. Dar daca este vorba despre niste politistii curajosi, care iata ca insfarsit au intervenit si au oprit furtul de lemne din tara –tac  malc.

Dar poate am visat toate astea? Ca mai visasem deunazi ca s-a furat o televiziune, dar pe celelalte nu aparea nicio stire. Poate am  avut deliruri de la viroza? Daca ma mai tine, voi continua reveriile.

 

L-au detronat

L-au demontat azi pe Traian si l-au dus cu tot cu lupoaica. Nu plang dupa el, dar ma obisnuisem cu scenele amuzante de la poalele statuiei.  Chiar deunazi , cat asteptam la semafor, se derula urmatoarea scena. Un cuplu in varsta facea poze cu Traian.  Doamna  cu o mana isi aranja parul, cealalta o indrepta spre statuie. Asta fac mai toti turistii, le place sa puna mana dominator pe obiectele care le considera ei valoroase. Valoarea asteia in lei e 200.000. Ma rog, daca ai incerca s-o vinzi cuiva cu asa pret, sigur n-ai gasi  un asemenea amator. Deci doamna,  zambind pentru o poza reusita, isi aseza mana direct pe semetia lui Traian. Gestul fiind neintentionat si doamna foarte respectabila, rezulta o scena buna de comedie. Insotitorul doamnei, dupa ce a realizat cateva cadre, s-a apropiat sa-i arate cum au iesit . Cand  a vazut pozele, pe doamna a apucat-o un ras din care nu se mai putea opri , nici vorbi. Sotul, care nu intelegea de ce rade, isi scoase ochelarii din buzunar si incepu sa studieze poza. Doamna insa, aproape lesinata de ras, abia se mai tinea pe picioare, apucandu-se de coada lupoaicei. Imi faceam griji sa nu-i cada iar, ca tocmai o lipisera la loc.

Initial imi parea oribila statuia, dar de cand vad atata amuzament in jurul ei am acceptat-o. Dar nu pe treptele muzeului de istorie. Cum e el gol-golut, mai bine l-ar pune in fata bancii nationale.

Propunere

A ramas un singur premiu Nobel, pentru economie. Poate sa-l ia fostul nostru ministru al finantelor  care a descoperit teoria oului autohton. Vosganean a urmarit drumul laudabil al oului din ferma, cum aduce el tva,  impozit pe profit si pe dividende,  impozit pe salarii , contributii la asigurarile sociale. Si mai departe a desfasurat tot circuitul de la ou pana la buget. Bugetul, care cu siguranta va fi repartizat cu cea mai mare grija si respect fata de ou.

Contradictoriu oului de aur al fermierului, tendinta oului din cotet, care se baga cu obraznicie direct in tigaie, fara sa dea nimic pibului este condamnabila.

Simpla si ingenioasa descoperire. Ea deschide noi cotete, unde inca n-a ajuns ochiul vigilent al anafului .

Merita premiul.