Horrori din excursii


In acest articol nu ma refer la cazul cu cu fata care a cazut din tren. Doar voi descrie unele epsoade din excursii, in care am insotit-o pe fiica-mea, cand era mai mica, organizate de scoala noastra.
Din pacate acestea sunt pur comerciale si deseori sanatatea si chiar viata copiilor e pusa in pericol.
Mai intai sa spun despre eficacitatea acestor excursii.
Parcurg copiii sute de kilometri fara sa le povesteasca nimeni o istorie, o legenda legata de locurile pe unde trec. Doar la muzee se mai gaseste un ghid sa le spuna ceva. Daca nu, se mai alearga putin ca sa-si dezmorteasca picioarele, cumpara de la gheretele de langa muzeu diferite kitschuri, urca iar in autocar, deschid in tabletele lor jocuri cu monstri, pesteri si comori virtuale si poate niciodata nu vor afla ca au trecut in nestire pe langa cea mai veche dava, unde vestitele comori in munte sunt ascunse de zanele surori. Si ca in sapte ani odata deschide duhul paznic comoara fermecata si doar in acea noapte comorile s-arata.

Sau trec pe la poalele muntelui Retezat, unde pe vremuri capcaunii aruncau cu bolovani de pe un varf de munte pe altul, pe unde Iovan Iorgovan l-a tarat pe balaur si a sapat cu spatele lui in munte Valea Jarului.
Si multe altele, despre care, daca scopul excursiei e cognitiv, educativ, ar trebui sa le povesteasca cineva. Caci toate aceste legende, istorii le intra picatura cu picatura in constiinta si i-ar face sa fie mandri de tara, de neamul lor.
In toate vremurile, peste tot, chiar si in cele mai primitive comunitati, oamenii transmit o invatatura, o experienta a neamului urmasilor sai. E de datoria noastra sa –i invatam si noi cele mai elementare lucruri, vitale pentru supravietuire pe urmasii nostri, nu sa ne limitam numai la a le cumpara IPhonuri si tablete de ultima generatie.

Intr-o excursie copiii de pe locurile din spate a autocarului se harjoneau, urcandu-se cu picioarele pe fotolii. Parul lung si despletit al unei fete a fost atras in sistemul de aer conditionat, statea cu capul lipit de grilajul aparatuli si urla inspaimantata. Era o scena ingrozitoare. Ce credeti ca faceau colegii? Au scos telefoanele mobile ca sa filmeze, in timp ce ea , cu ochii innebuniti de groaza ragusise, nu mai avea glas sa strige. Soferul si pedagogii insotitori nu auzeau nimic, deoarece pe tot parcursul drumului in autocar e o galagie si o imbulzeala, ca nu se aude nimic.
A durat ceva, pana am ajuns in fata ca sa-i spun soferului.
Tot drumul scot din ambalajele fosnitoare cipsuri, acadele,dropsuri, gume, jeleuri cu forme de viermi, paianjeni, dinti de vampir, dinozauri. Le arunca peste capete unul altuia. Unele sunt prinse, altele se prind de fotolii, cele ce cad jos sunt calcate si se lipesc de incaltaminte. Pe urma incep sa vomite cu coloratele horrori.
Au oprit intr-o parcare sa-si cumpere apa. Sticla cu apa plata costa in cafeneaua de pe marginea drumului opt lei. Asa stiu unii sa faca bani din apa chioara.
Prin parcare erau niste caini cu bube pe cap. I-au mangaiat. Le-am spus ca se pot molipsi. Si-au spalat mainile, bine ca cumparasera apa…
Am observat ca alte mame nu fac copiilor nici o observatie. In general cei maturi nu reactioneaza nici la ispravi, care nu numai ca nu au nimic comun cu bunul simt, dar le pun in pericol sanatatea.
Nu am reusit sa inteleg de ce, dar am impresia ca multi parinti nu isi mai educa copiii asa cum au fost singuri educati, ci dupa modele straine, despre care insa, au numai vagi idei, prinse de pe la televizor.
E bine ca se fac cursuri pentru viitorii tatici si mamici, unde invata cum sa-si ingrijesca bebelusii. Dar nici etapele urmatoare nu sunt mai putin importante daca vrem cu adevarat prelungirea neamului, dar nu numai niste papusi cu care sa ne jucam un timp, pana sunt mici, dar pe urma sa-i lasam in grija “sfantului” invatamant, unde ministrii se schimba in fiecare an. Credeti ca isi asuma cineva responsabilitatea pentru viitorul lor? Uitati-va la cei ce ne conduc.
Nu pentru binele nostru si al copiilor nostri se lupta ei sa ajunga la guvernare. Doar pentru interesele lor personale. Asa ca nu mai asteptati de la ei nimic, reveniti la normalitate, educati-va copiii cum v-au educat parintii pe voi, daca nu sunteti in stare sa cercetati mai profund modelele care va par mai bune.
Si daca ii trimiteti in excursii, mergeti macar odata cu ei, ca sa intelegeti la ce ar trebui sa atrageti atentia cand vor mai merge si altadata.

Reclame

4 comentarii

  1. Foarte mare adevăr ai spus ! Educația este sarcina noastră, în primul rând… și e o sarcină grea ! Mai ales când copilul aparține deja ”lumii moderne”, și nu prea reacționează la mustrări, sau la alte valori decât acele jocuri pe mobil și Iphone de care spuneai.
    Cât despre legende, din păcate, copiii sunt interesați doar pe jumătate, pentru că au cu totul alte preocupări. Desigur, un povestitor cu talent i-ar putea captiva pe moment. Și poate că le–ar rămâne ceva în suflet și în memorie și când or fi mari !

    Oricum, e tare greu cu educația, pentru că noi am fost altfel ”construiți”, altfel am crescut, fără calculator, doar cu cărți de povești și jocuri gen Piticot – și era foarte bine așa. Pentru că am ajuns oameni cu suflet și sensibilitate, și chiar și acum prețuim frumoasele legende. Dar copiii noștri, din păcate, chiar dacă ne liuptăm din greu să îi facem să vadă frumosul, primesc și alte influențe, și sarcina noastră e foarte grea.

    Foarte bun articol, și ai punctat exact lucrurile esențiale ! Numai bine și un viitor frumos fetiței tale !

  2. Da, baiatul e cu mine, dar avem unele probleme de adaptare, datorate mai mult firii noastre, decat neputintei de a ne adapta.:) E foarte sensibil si orgolios, si cand ii face cineva o observatie, e in stare sa plece la celalalt capat al lumii. Acum a primit o asemenea observatie de la scoala, si gata, nu mai vrea aici, vrea inapoi in tara !

    Oricum e greu, din multe puncte de vedere, si mai ales pentru ca eu sunt toata ziua pe drumuri, cu munca mea, si nu am timp sa ma ocup de el asa cum trebuie, iar el sta la calculator in mod excesiv. Sincer, nici eu nu mai stiu care ar fi solutia….

    Mi-ai dat o idee: sa scriu despre Franta. Poate ca o voi face, numai sa ma linistesc putin. La inceput, nu am vrut sa o fac, pentru ca ar fi insemnat sa vorbesc prea mult despre mine si viata mea:); dar acum nu mai simt asa. Daca asta poate folosi altora…

    Oricum multumesc ca esti un om atat de cald, cu care se poate comunica usor, si intelegi problemele si opiniile diferite ale altora, fara sa judeci. Iti doresc si eu sa ai numai bucurie de pe urma fetei tale !

    • O, la varsta asta e nevoie de multa rabdare cu dansii. Mai ales daca e un singur puiut. Vrea sa te educe el pe tine, nu tu pe dansul. Spun puiut, caci am visat ieri o caprioara, care alerga cu puiul sau in spate. Si mama si puiul foarte viu colorate, pe spatele cafeniu cu un uzor bej si portocaliu. Eu ii vedeam cumva de sus si ma intrebam uimita cum reuseste sa se tina pe spatele ei, cand ea se misca atat de repede. Si un glas mi-a raspuns ca toate animalele cand sunt mici au ghiare cu care se tin de blana parintilor.
      M-am uitat sa vad ce inseamna sa visezi caprioara si ghiare. Mi-a dat la caprioara o avere neasteptata, dar la giare cearta cu cei apropiati.
      La giare am si primit de dimineata, ca sunase deja la ore, dar ghiozdanul inca zacea nedeschis sub masa.
      Acum o sa astept ceva si la prima semnificatie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s